Denumirea„romano-catolic” desemnează erezia constituită în jurul persoanei papei Romei (care s-a rupt de Biserica Ortodoxă în anul 1054 d.Hr.) și care urmărește supunerea întregii lumi autorității doctrinare și decretale incontestabile a acestui om, declarat a fi „locțiitorul [vicarius] Fiului lui Dumnezeu”, „Hristos pe pământ” etc. Acesta reprezintă aspectul doctrinar fundamental și singurul cu adevărat neschimbător al acestei secte, precum și însăși esența ei; toate celelalte caracteristici pot fi schimbate sau „dezvoltate” în noi direcții, fapt pentru care istoria consemnează deja numeroase exemple.
Pe lângă dogma referitoare la Papă, erezia romano-catolică susține în prezent și următoarele erezii: dubla purcedere a Sfântului Duh (Filioque), învățătura despre Dumnezeu ca energie tripartită (din care decurge și erezia Harului creat), existența Purgatoriului și a vistieriei papale a meritelor, dezvoltarea dogmelor, inspirația dumnezeiască și caracterul mântuitor al tuturor religiilor (o erezie provenită din preluarea Vaticanului de către francmasonerie în secolul al XX-lea), imaculata concepție a Preasfintei Fecioare Maria, învățătura sacramentală ex opere operato etc.
De asemenea, sunt prezente și încălcări canonice, precum revendicarea jurisdicției Papei asupra tuturor eparhiilor, adăugarea de cuvinte la Simbolul de credință Niceo-Constantinopolitan, respingerea preoției căsătorite, modificarea sau mutilarea Sfintelor Taine ale Botezului, Mirungerii și Spovedaniei, precum și a Dumnezeieștii Liturghii și a Sfintei Euharistii (folosirea azimelor, eliminarea invocării Sfântului Duh etc.). Totodată, sunt menționate decretele papale prin care s-ar fi poruncit sau aprobat jefuirea, torturarea, uciderea, înrobirea și alte forme de tratare inumană a persoanelor nesupuse sau care nu aparțineau Bisericii Romano-Catolice.
În consecința tuturor celor prezentate mai sus, romano-catolicismul ocupă un loc de frunte în lista ereziilor publicate pe acest site.