„Părintele Constantin […] spunea că dintre toate realizările comuniștilor, cea mai groaznică a fost aceea că aceștia au creat o «Biserică» falsă – cea Sovietică, pe care i-a impus-o poporului nefericit, în locul Adevăratei Biserici, care ascunzându-se, trăia în Catacombe” – Sfântul Filaret Voznesenski (Mărturisitorul)
Notă introductivă
Acum 80 de ani, în timp ce adevărata Biserică a lui Hristos din URSS era prigonită și supraviețuia în Catacombe, Stalin hotăra ca serghianiștii («Biserica» Sovietică) să primească statut de Patriarhie. Astfel, în seara de 4 septembrie 1943, după o discuție cu L. Beria și G. Malenkov, acesta îl cheamă la reședința sa (Kunțevskaia) pe maiorul securității de stat Gheorghe Karpov (general-maior din 1945), șef al departamentului al 4-lea al Direcției a III-a al politicii secrete a NKVD a URSS. Acesta urma să alcătuiască un Soviet (Minister) pentru Afacerile Bisericii Ortodoxe Ruse. În aceeași zi, aproape de miezul nopții au fost convocați și pseudo-mitropoliții Serghie (primul patriarh sovietic), Alexei (viitorul patriarh de după Serghie) și Nikolai (cel ce a uzurpat scaunul episcopal al Sfântului Iosif de Petrograd în orașul Petrograd/Leningrad) pentru a primi instrucțiuni de întemeiere a acestei organizații. Datorită faptului că pseudo-episcopii erau împrăștiați în toată Uniunea și trebuia cel puțin o lună până să se adune, Stalin dă ordin ca, prin forțe aeropurtate, aceștia să fie aduși la Moscova pentru alegerea în 3-4 zile a primului Sovieto-patriarh, pe 8 septembrie.
Mai jos sunt prezentate câteva documente de excepție din acele zile, traduse probabil pentru prima dată în română, privitor la fondarea și înglobarea Patriarhiei Moscovei în structura antihristică a URSS, pseudo-biserică ce continuă și astăzi.
Documentul nr. 1: nota 34 a lui G. Karpov privind întrevederea conducerii ierarhilor „Bisericii” Ortodoxe Ruse cu STALIN
La 4 septembrie 1943, am fost chemat la tovarășul Stalin, unde mi s-au adresat următoarele întrebări:
a) cum se prezintă mitropolitul Serghie (vârsta, starea fizică, autoritatea sa în biserică, atitudinea lui față de autorități);
b) o scurtă descriere a mitropoliților Alexei și Nikolai;
c) când și cum a fost ales Patriarhul Tihon;
d) ce legături externe are biserica ortodoxă Rusă;
e) cine sunt patriarhii Constantinopolului, Ierusalimului, etc;
f) care sunt cunoștințele mele vizavi de conducerilor Bisericilor Ortodoxe din Bulgaria, Iugoslavia, România;
g) care sunt situațiile materiale ale mitropoliților Serghie, Alexei și Nikolai,
h) care e numărul parohiilor Bisericii Ortodoxe din URSS și numărul episcopilor.
După ce am dat răspunsurile la întrebările de mai sus, mi s-au adresat trei întrebări personale:
a) dacă sunt rus;
b) începând cu ce an fac parte din Partid,
c) ce nivel de educație am și de ce am cunoștințe aprofundate vizavi de chestiunile bisericești.
După aceea, tovarășul Stalin a spus:
– Este necesar să se creeze un organ special care să comunice cu conducerea bisericii. Ce sugestii ai?
Având în vedere că nu sunt deloc pregătit pentru această întrebare, am propus organizarea în cadrul Sovietului Suprem al URSS, al unui departament pentru sectorul culte și plecând și de la faptul că a existat o Comisie permanentă pentru sectorul culte în cadrul Comitetului Executiv Central al Rusiei.
Tovarășul Stalin, corectându-mă, a spus că nu este necesar să se organizeze o comisie sau un departament pentru sectorul culte sub Sovietul Suprem al URSS, ci că este vorba de înființarea unui organism special sub Conducerea Uniunii și că ar putea fi vorba fie de formarea unui comitet, fie a unui Minister [Soviet]. Mi-a cerut părerea în această privință.
Când am spus că este dificil să răspund la această întrebare, tovarășul Stalin, după ce s-a gândit puțin, a spus:
1) este necesar să se organizeze sub Conducerea Uniunii, adică sub Sovietul Comisarilor Poporului, un Soviet, pe care îl vom numi Sovietul pentru Afacerile Bisericii Ortodoxe Ruse;
2) Sovietului i se va încredința intermedierea relațiilor dintre Conducerea Uniunii și patriarh;
3) Sovietul nu va lua decizii independente, ci va raporta și primi instrucțiuni din partea Conducerii.
După aceea, tovarășul Stalin a făcut schimb de opinii cu tovarășii Malenkov și Beria cu privire la întrebarea dacă ar trebui să-i primească într-o ședință pe mitropoliții Serghie, Alexei, Nikolai și, de asemenea, m-a întrebat ce părere am despre faptul că vor fi primiți de Conducere.
Toți trei am spus că acest lucru este un fapt pozitiv.
După aceea, chiar acolo, la vila tovarășului Stalin, mi s-a cerut să-l sun pe mitropolitul Serghie și, în numele Conducerii, să transmit următoarele:
„Vă vorbește un reprezentant al Sovietului Comisarilor Poporului din Uniune. Conducerea dorește să vă primească pe dumneavoastră, precum și pe mitropoliții Alexei și Nikolai, să vă asculte nevoile și să vă răspundă solicitărilor pe care le-ați putea avea.
Conducerea vă poate primi fie azi, peste o oră și jumătate, fie dacă această oră nu vă convine, atunci recepția poate fi aranjată pentru mâine (duminică) sau pentru oricare zi a săptămânii următoare.”
Imediat, în prezența tovarășului Stalin, după ce l-am sunat pe Serghie și m-am prezentat ca reprezentant al Sovietului Comisarilor Poporului, transmițându-i cele de mai sus, i-am am cerut să discut cu mitropoliții Alexei și Nikolai, dacă aceștia se află împreună cu mitropolitul Serghie.
După aceea, i-am raportat tovarășului Stalin că mitropoliții Serghie, Alexei și Nikolai au mulțumit pentru o asemenea atenție acordată de Conducere și doresc să fie primiți astăzi.
Două ore mai târziu, mitropoliții Serghie, Alexei și Nikolai au ajuns la Kremlin, unde au fost primiți de tovarășul Stalin în biroul președintelui Sovietului Comisarilor Poporului din URSS. Eu și tovarășul Molotov am fost prezenți la recepție.
Convorbirea tovarășului Stalin cu mitropoliții a durat 1 oră și 55 de minute.
Tovarășul Stalin a spus că Conducerea Uniunii era conștientă de munca patriotică ce se desfășoară în biserici încă din prima zi de război, că Conducerea a primit foarte multe scrisori de pe front și din spatele frontului, aprobând poziția luată de către biserică în raport cu statul.
Tovarășul Stalin, remarcând pe scurt semnificația pozitivă a activității patriotice a bisericii în timpul războiului, le-a cerut mitropoliților Serghie, Alexei și Nikolai să vorbească despre patriarhie și despre problemele lor personale urgente, dar nerezolvate.
Mitropolitul Serghie i-a spus tovarășului Stalin că problema cea mai importantă și cea mai urgentă este problema conducerii centrale a bisericii, pentru că timp de aproape 18 ani [el] a fost locum tenens patriarhal și părerea lui personală despre problema cea mai stringentă este că nu mai există un Sinod în Uniunea Sovietică din 1935 încoace și, prin urmare, consideră necesar sa fie permisă adunarea unui Sinod arhieresc de către Conducere, care să aleagă un patriarh și, de asemenea, să formeze un organism compus din 5-6 episcopi.
În favoarea formării Sinodului s-au exprimat și mitropoliții Alexei și Nikolai și au fundamentat această propunere de constituire ca fiind cea mai dorită și mai acceptabilă formă, spunând, de asemenea, că ei consideră că alegerea patriarhului în cadrul Sinodului Episcopal este destul de canonică, având în vedere că, biserica a fost condusă de Locum Tenens patriarhal timp de 18 ani de mitropolitul Serghie.
Fiind de acord cu propunerile mitropolitului Serghie, tovarășul Stalin a întrebat:
a) cum se va numi patriarhul,
b) când se întruni Sinodul Episcopilor,
c) dacă este nevoie de asistență din partea Conducerii pentru desfășurarea cu succes a Sinodului (dacă există o clădire, este nevoie de transport, este nevoie de bani, etc.).
Serghie a răspuns că au discutat anterior între ei aceste chestiuni și considera că de dorit și corect ar fi dacă Conducerea îi va permite patriarhului să aibă titlul de Patriarh al Moscovei și al Întregii Rusii, deși Patriarhul Tihon, ales în 1917, în timpul conducerii guvernului provizoriu, a fost numit „Patriarhul Moscovei și Toată Rusia.”
Tovarășul Stalin a fost de acord, spunând că este corect.
La a doua întrebare, Mitropolitul Serghie a răspuns că Sinodul Episcopilor se poate întruni într-o lună, iar apoi tovarășul Stalin, zâmbind, a spus: „N-ați putea da dovadă oare de un ritm bolșevic?”. Întorcându-se la mine și cerându-mi părerea, mi-am exprimat opinia că, dacă îl ajutăm pe mitropolitul Serghie cu transportul corespunzător pentru aducerea cât mai rapidă a episcopilor la Moscova (cu avionul), atunci Soborul ar putea fi adunat în 3-4 zile.
După un scurt schimb de opinii, am convenit ca Sinodul Episcopilor să se întrunească la Moscova pe 8 septembrie.
La a treia întrebare, Mitropolitul Serghie a răspuns că nu au cerut niciun sprijin financiar de la guvernare pentru a ține Sinodul.
Mitropolitul Serghie a pus a doua întrebare, iar mitropolitul Alexei a dezvoltat problema pregătirii clerului, iar ambii i-au cerut tovarășului Stalin să li se permită să organizeze cursuri teologice în anumite eparhii.
Tovarășul Stalin, fiind de acord cu aceasta, a întrebat în același timp de ce se pune problema cursurilor teologice, având în vedere că Guvernul ar putea permite organizarea unei Academii teologice și deschiderea de seminarii teologice în toate eparhiile unde este nevoie.
Mitropolitul Serghie, și apoi în continuare și Mitropolitul Alexei, au spus că au încă foarte puțină putere să deschidă o Academie teologică și că au nevoie de o pregătire adecvată, iar în ceea ce privește seminariile, consideră că este nepotrivit din punct de vedere al timpului și al experienței din trecut să admită oameni mai tineri 18 ani, știind că, până când o persoană nu are o anumită viziune asupra lumii, este foarte periculos să o instruiești ca păstor, căci altfel ne vom confrunta cu un abandon mare. Poate, mai târziu, când biserica va avea experiența corespunzătoare în lucrul cu cursurile teologice, se va pune această întrebare, dar și atunci partea organizatorică și de program a seminariilor și academiilor ar trebui modificată drastic.
Tovarășul Stalin a spus: „Ei bine, după cum doriți, aceasta este treaba voastră și, dacă doriți cursuri teologice, începeți cu ele, dar Conducerea nu va avea nicio obiecție cu privire la deschiderea de seminarii și Academii”.
Cu a treia întrebare, Serghie a pus problema organizării apariției unei reviste a Patriarhiei Moscovei, care să fie publicată o dată pe lună și care să acopere atât cronica bisericii, cât și articole și discursuri cu caracter teologic și patriotic.
Tovarășul Stalin a răspuns: „Revista poate și trebuie publicată”.
Atunci Mitropolitul Serghie a pus problema deschiderii bisericilor într-un număr de eparhii, spunând că aproape toți episcopii eparhiali i-au pus [întrebări] despre aceasta, că sunt puține biserici și că bisericile nu s-au deschis de mulți ani.
Totodată, Mitropolitul Serghie a spus că este necesar acordarea dreptului episcopului eparhial de a intra în negocieri cu autoritățile civile în problema deschiderii bisericilor.
Mitropoliții Alexei și Nikolai l-au susținut pe Serghie, constatând distribuția inegală a bisericilor în Uniunea Sovietică și exprimând dorința de a deschide biserici în primul rând în regiunile și teritoriile în care nu există deloc biserici sau unde erau puține.
Tovarășul Stalin a răspuns că nu vor exista obstacole din partea Conducerii pe această chestiune.
Atunci mitropolitul Alexei a pus problema în fața tovarășului Stalin despre eliberarea unor episcopi aflați în exil, în lagăre, în închisori etc.
Tovarășul Stalin le-a spus: „Alcătuiți o astfel de listă, o vom lua în considerare”.
Serghie a ridicat imediat problema acordării dreptului de ședere și circulație liberă în cadrul Uniunii și a dreptului de a îndeplini slujbe bisericești foștilor duhovnici care și-au ispășit pedeapsa din închisori, adică s-a pus problema ridicării interdicțiilor, sau mai bine zis, a restricțiilor asociate regimului de pașapoarte.
Tovarășul Stalin mi-a sugerat să studiez această chestiune.
Mitropolitul Alexei, după ce a cerut permisiunea tovarășului Stalin, s-a oprit în mod special asupra problemelor legate de fondul financiar al bisericii, și anume:
a) mitropolitul Alexei a spus că consideră că este necesar să se acorde eparhiilor dreptul de a transfera anumite sume din casieriile bisericilor și din casieriile eparhiilor către casieria aparatului central bisericesc pentru întreținerea acestuia (Patriarhia, Sinodul), iar în legătură cu aceasta, mitropolitul Alexei a dat exemplul că inspectorul aflat sub conducerea administrativă a Sovietului orășenesc Leningrad, Tatarințeva, nu a permis efectuarea unor astfel de deduceri;
b) că în legătură cu aceeași problemă, el, precum și mitropoliții Serghie și Nikolai, consideră că este necesar ca Regulamentul de administrare a bisericii să fie modificat și anume ca clerul să aibă dreptul de a fi membri ai organului executiv al Bisericii.
Tovarășul Stalin a spus că nu există obiecții la acest lucru.
Mitropolitul Nikolai într-o conversație a atins problema fabricilor de lumânări, spunând că în prezent lumânările bisericești sunt făcute de meșteri, prețul de vânzare al lumânărilor în biserici este foarte mare și că el, mitropolitul Nikolai, consideră că este cel mai bine să acorde dreptul de a avea fabrici de lumânări în eparhii.
Tovarășul Stalin a spus că biserica poate conta pe sprijinul deplin al Conducerii în toate problemele legate de întărirea și dezvoltarea organizatorică a acestuia în cadrul URSS și că, în timp ce a vorbit despre organizarea instituțiilor de învățământ teologic, tot așa nu s-a opus deschiderii seminariilor în eparhii, că nu puteau fi obstacole și în calea deschiderii fabricilor de lumânări și a altor industrii sub administrațiile eparhiale.
Apoi, întorcându-se către mine, tovarășul Stalin a spus: „Trebuie să asigurăm dreptul episcopului de a dispune de fondurile bisericii. Nu trebuie să existe obstacole în calea organizării seminariilor, fabricilor de lumânări etc.”
Atunci tovarășul Stalin, adresându-se celor trei mitropoliți, a spus: „Dacă este necesar acum sau dacă va fi necesar în viitor, statul poate aloca subvenții corespunzătoare centrului bisericesc”.
După aceea, tovarășul Stalin, întorcându-se către mitropoliții Serghie, Alexei și Nikolai, le-a spus: „Tovarășul Karpov mi-a raportat că locuiți în condiții foarte proaste: aveți apartamente înghesuite, cumpărați mâncare de la piață, nu beneficiați de mijloc de transport. Prin urmare, Conducerea ar dori să știe care sunt nevoile dumneavoastră și ce ați dori să primiți de la Conducere.”
Ca răspuns la o întrebare a tovarășului Stalin, mitropolitul Serghie a spus că pentru sediu al patriarhiei și al patriarhului, va cere să fie accepte propunerile făcute de mitropolitul Alexei privind punerea clădirii fostei stăreții a mănăstirii Novodevicii la dispoziția patriarhiei, iar în ceea ce privește furnizarea de alimente, aceștia cumpără produsele de pe piață, iar privitor la transport, ar cere ajutor, dacă se poate, să le fie pusă la dispoziție o mașină.
Tovarășul Stalin i-a spus mitropolitului Serghie: „Tovarășul Karpov s-a uitat la spațiile din Mănăstirea Novodevicii: sunt cu totul neconfortabile, necesitând reparații majore și timp îndelungat pentru a fi ocupate. Este umed și frig. La urma urmei, trebuie să luați în considerare că aceste clădiri au fost construite în secolul al XVI-lea. Conducerea vă poate oferi mâine un sediu foarte confortabil și pregătit, prin punerea la dispoziție a unui conac cu 3 etaje de pe strada Cistîi, ocupat în trecut de fostul ambasador german Schulenburg. Această clădire este sovietică, nu germană, așa că puteți locui în ea în liniște depllină. Pe lângă aceasta, veți beneficia de acest conac cu toată proprietatea, împreună cu mobilierul disponibil în conac și pentru a vă face o idee mai clară despre această clădire, să vă arătăm acum planul ei.”
Câteva minute mai târziu, tovarășul Poskrebîșev a adus tovarășului Stalin planul conacului de pe strada Cistîi, nr. 5, împreună cu anexele și grădina, l-a fost arătat mitropoliților pentru familiarizare și s-a convenit ca a doua zi, 4 septembrie [Corecție. Trebuia – 5 septembrie – notă de Karpov], tovarășul Karpov să le ofere mitropoliților posibilitatea verificării personale a adresei de mai sus.
Aducând din nou în discuție problema aprovizionării cu alimente, tovarășul Stalin le-a spus mitropoliților: „Este incomod și scump să cumpărați mâncare de la piață, iar acum colectivul pune la dispoziție puțină mâncare pe piață. Prin urmare, statul vă poate oferi mâncare la prețuri de stat. În plus mâine sau poimâine va punem la dispoziție 2 – 3 mașini și combustibil.”
Tovarășul Stalin l-a întrebat pe mitropolitul Serghie și celialți mitropoliți dacă au alte întrebări pentru el, dacă biserica are alte nevoi. Tov. Stalin a întrebat despre asta de mai multe ori.
Toți trei au afirmat că nu mai au nicio solicitare în mod special, dar uneori în anumite localități are loc o reimpozitare a clerului cu impozitul pe venit, asupra căreia a atras atenția tovarășul Stalin și mi-a sugerat ca în fiecare caz în parte să iau măsuri corespunzătoare de verificare și soluționare.
După aceea, tovarășul Stalin le-a spus mitropoliților: „Ei bine, dacă nu mai aveți întrebări către Conducere, atunci poate că în viitor vor apărea. Conducerea intenționează să formeze un aparat special de stat, care se va numi Sovietul pentru Afacerile Bisericii Ortodoxe Ruse, iar tovarășul Karpov va fi numit președinte al Sovietului. Cum vedeți acest lucru?”
Toți trei au declarat că acceptă cu multă bunăvoință numirea tovarășului Karpov în acest post.
Tovarășul Stalin a spus că Sovietul va fi un loc de comunicare între Conducere și biserică, iar președintele său ar trebui să [raporteze] Conducerii despre viața bisericii și problemele ce vor apărea.
Apoi, adresându-mi-se, tovarășul Stalin mi-a spus: „Alege-ți-vă 2-3 consilieri care vor fi membri ai Sovietului dvs, formează un aparat, dar reține un singur lucru: în primul rând, nu ești procuror șef; în al doilea rând, în activitățile dvs să subliniați autonomia bisericii”.
După aceea, tovarășul Stalin, întorcându-se către tovarășul Molotov, a spus: „Trebuie să aducem acest lucru în atenția poporului, pentru că ulterior va trebui să fie informată populația despre alegerea patriarhului”.
În acest sens, Viaceslav Mihailovici Molotov a început imediat să întocmească un proiect de comunicat pentru radio și ziare, în timpul pregătirii căruia s-au făcut comentarii, amendamente și completări corespunzătoare atât de tovarășul Stalin, cât și separat, de mitropoliții Serghie și Alexei.
Textul comunicatulului a fost adoptat după cum urmează: [….] [anunțul e postat în capitolul următor – n. trad.]
Acest anunț a fost publicat în ziarul Izvestia din 5 septembrie 1943.
Comunicatul a fost predat tovarășului Poskrebîșev pentru difuzare în aceeași zi prin radio și agenției TASS pentru publicare în ziare.
După aceea, tovarășul Molotov s-a întors către Serghie cu întrebarea: când ar fi mai bine să primim o delegație a Bisericii Anglicane care dorește să vină la Moscova, în frunte cu Arhiepiscopul de York?
Serghie a răspuns că, întrucât Sinodul Episcopilor se va întruni în 4 zile, ceea ce înseamnă că vor avea loc alegerea patriarhului, delegația anglicană poate fi primită oricând.
Tovarășul Molotov a spus că, în opinia sa, ar fi mai bine să primească această delegație o lună mai târziu.
La finalul acestei întrevederi, mitropolitul Serghie a transmis tovarășului Stalin un scurt cuvânt de mulțumire Conducerii și tovarășului Stalin personal.
Tovarășul Molotov l-a întrebat pe tovarășul Stalin: „Poate ar trebui să chem un fotograf?”
Tovarășul Stalin a spus: „Nu, e deja târziu, e ora două noaptea, așa că o vom face altă dată”.
Tovarășul Stalin, luându-și rămas bun de la mitropoliți, i-a însoțit până la ușa biroului său.
Această întrevedere a fost un eveniment important în istoria bisericii, marcându-i profund pe mitropoliții Serghie, Alexei și Nicolae, fapt observat de toți cei ce l-au întâlnit pe Serghie și pe ceilalți în acele zile.
Sursa: ГА РФ. Ф. 6991. On. 1. Д. 1.Л.1 — 10. Original.
2. Anunțul privind înființarea Patriarhiei Mocovei în ziarul Izvestia, următoarea zi, 5 septembrie:
„Pe 4 septembrie, anul acesta, președintele Sovietului Comisarilor Poporului din URSS, tovarășul I.V. Stalin, a găzduit o recepție, în cadrul căreia a avut loc o discuție cu Locțiitorul Patriarhal, mitropolitul Serghie, cu mitropolitul Alexei de Leningrad și cu mitropolitul Nikolai de Kiev și Galiția, exarhul Ucrainei.
În timpul convorbiriilor, mitropolitul Serghie a adus în atenția Președintelui Sovietului Comisarilor Poporului că în cercurile de conducere ale Bisericii Ortodoxe există intenția de a se convoca un Sinod de Episcopi care să aleagă Patriarhul Moscovei și al Întregii Rusii și să formeze Sfântul Sinod sub Patriarh.
Șeful Conducerii, tovarășul I. V. Stalin, a reacționat cu simpatie la aceste propuneri și a declarat că nu vor exista obstacole din partea Conducerii.
La întrevedere a mai participat și vicepreședintele Sovietului Comisarilor Poporului din URSS, tovarășul V. M. Molotov.”
3. Scrisoarea de mulțumire a mitropoliților serghianiști către Stalin, 5 septembrie
5 septembrie 1943
Dragă Iosif Visarionovici!
Această zi istorică a întâlnirii noastre cu marele Conducător al poporului nostru rusesc, care conduce Patria către slavă și prosperitate, va rămâne pentru totdeauna în adâncul inimilor noastre, ale slujitorilor Bisericii. Am simțit în fiecare cuvânt, în fiecare adresare, în fiecare propoziție, o inimă arzând cu dragoste de tată către toți copiii săi. Biserica Ortodoxă Rusă prețuiește în mod deosebit împreuna simțire a inimii Voastre cu întregul popor rus, voința comună de biruință și pregătirea sfântă pentru orice jertfă din dragoste pentru salvarea Patriei Mame.
Biserica Rusă nu va uita niciodată că liderul binecunoscut întregii lumi, nu doar prin Constituția lui Stalin, ci și prin participarea sa personală în destinele Bisericii, a dat avânt tuturor oamenilor bisericești la o muncă asiduă spre binele patriei dragi.
În numele Bisericii Ruse, vă aducem un mare omagiu.
Să vă păzească Dumnezeu întru mulți ani, dragă Iosif Visarionovici!
Serghie, Mitropolitul Moscovei și al Kolomnei, Locum Tenens Patriarhal
Alexei, [Mitropolit] al Leningradului,
Nicolae, Mitropolit de Kiev și Galiția
Sursa: РГАСПИ. Ф. 558. Оп. 11. Д. 806. Л. 140.
4. Sinodul prin care Serghie devine primul Patriarh al apostatei BORu
Actele Sinodului ”Episcopilor” BORu din 8 septembrie 1943 [in curs de traducere]
La 8 septembrie 1943, la ora 11 dimineața, în sala de ședințe a Patriarhiei Moscovei s-au adunat Preacuvioșii Arhipăstori ai Bisericii Ortodoxe Ruse:
1) Serghie, Mitropolitul Moscovei și Kolomnei,
2) Alexei, Mitropolitul Leningradului,
3) Nikolai, Mitropolitul Kievului și Galiției,
4) Luca, Arhiepiscop de Krasnoiarsk,
5) Ioan, Arhiepiscopul de Sarapulsk,
6) Andrei, Arhiepiscopul Kazanului,
7) Alexei, Arhiepiscop de Kuibîșev,
8) Ștefan, Arhiepiscopul de Ufa,
9) Serghie, Arhiepiscop de Gorki și Arzamas,
10) Ioan, Arhiepiscop de Iaroslav și Rostov,
11) Alexei, Arhiepiscop de Riazani,
12) Vasilie, Arhiepiscop de Kalinin și Smolensk,
13) Bartolomeu, Arhiepiscop de Novosibirsk și Barnaul,
14) Grigorie, Arhiepiscopul de Saratov și Stalingrad,
15) Alexandru, episcop de Molotov,
16) Pitirim, episcop de Kursk,
17) Veniamin, episcop de Kirov,
18) Dimitrie, episcop de Ulianovsk,
19) Elefterie, episcop de Rostov.
Înainte de începerea Sinodului, s-a cântat troparul Maicii Domnului: „Astăzi cel mai glorios oraș al Moscovei se etalează cu strălucire”.
Catedrala a fost deschisă de Locum Tenens patriarhal Serghie, mitropolitul Moscovei și Kolomnei.
1. Sinodul a audiat raportul locum tenens-ului patriarhal asupra lucrării patriotice a Bisericii Ortodoxe Ruse.
Sinodul a decis. Să se ia notă de raport și management.
2. Sinodul a audiat un raport al Preasfințitului Părinte Alexei, Mitropolitul Leningradului, cu tema „Datoria unui creștin față de Biserică și Patrie în epoca Războiului Patriotic”.
Consiliul a decis. Acceptați raportul Mitropolitului Alexei pentru informare și difuzare în eparhii.
3. Înaltpreasfințitul Alexei, Mitropolitul Leningradului, a raportat Sinodului următoarele: „De multă vreme între noi, episcopi, s-a maturizat întrebarea că este necesar să se finalizeze construcția bisericii cu adevăratul cap al rusului nostru ortodox. Biserica de către Preasfințitul Patriarh.
Mitropolitul Vlădica Serghie îndeplinește de fapt îndatoririle de patriarh de 17 ani. În prezent, ne-am adunat aici ca Sinod de Episcopi pentru a alege Preasfințitul Patriarh. Cred că această întrebare ne este infinit mai ușoară prin faptul că avem deja un purtător de puteri patriarhale, așa că cred că alegerea, cu toate detaliile care o însoțesc de obicei, ne este, parcă, inutilă. Cred că niciunul dintre noi, episcopii, nu se poate gândi la vreun alt candidat decât cel care a depus atâta muncă pentru biserică în rangul de locum tenens patriarhal. Cred că toți Episcopii vor fi de acord cu mine. Avem deja un candidat cert, unic pentru scaunul patriarhal”.
Apelul mitropolitului de Leningrad a fost primit cu entuziasm și bucurie sinceră. Au fost exclamații: „Te rog, te rog!”, „Axios, axios, axios!”
Mitropolitul Serghie s-a adresat Sinodului cu întrebarea: „Poate că există o altă părere?”. Au urmat exclamații: „Unanimitate deplină a întregii episcopii”. Toată lumea se ridică și cântă „Axios” de trei ori.
Ca răspuns la hotărârea unanimă a Sinodului Episcopilor, Mitropolitul Serghie și-a exprimat recunoștința în următoarele cuvinte: „Această alegere a mea ca patriarh va fi o continuare a slujirii care mi-a căzut în urmă cu mulți ani; dar acum devine din ce în ce mai mult. responsabil, pentru că este însoțit de o cinste atât de extraordinară care impune și împlinirea extraordinară a acestei slujiri. Vă mulțumesc că m-ați ales și mi-ați înmânat continuarea slujirii într-un nou rang. Vă cer toate rugăciunile și orice ajutor.”
Mitropolitul Alexie anunță formula de pomenire a Preasfințitului Părinte Patriarh: „Preasfințitul nostru Părinte Serghie, Patriarhul Moscovei și al Întregii Rusii”. Catedrala cântă troparul Sf. Treime: „Binecuvântat ești, Hristoase Dumnezeul nostru”. Protodiaconul pronunță mulți ani Preafericitului Părinte Serghie, Mitropolitul Moscovei și Kolomnei, ales Patriarh al Moscovei și al Întregii Rusii.
4. Mitropolitul Serghie anunță următoarele: „Se așteaptă un Sfânt Sinod sub patriarh. Am identificat șase membri ai Sinodului, dintre care trei permanenți și trei temporari. Episcopii din fiecare grupă vor fi chemați în ordinea vechimii. Membri permanenți ai Sinodului. Sinodul va fi doi mitropoliți și un al treilea, Preasfințitul Arhiepiscop de Gorki. Anul sinodal este împărțit în două semestri sau sesiuni: o sesiune de vară și o sesiune de iarnă. Membrii temporari ai Sinodului sunt chemați să participe timp de șase luni. in afara eparhiei pentru toti episcopii, desigur, este foarte incomod pentru eparhii. De aceea, Sinodul se intruneste, in functie de treburi, lunar timp de o saptamana sau doua, dupa care membrii se disperseaza in eparhii, lasand, poate, pe cineva pt. afaceri curente.sunt chemaţi membrii și în locul lor alții, urmând ca vechime.
5. Mitropolitul Serghie citește un apel (declarație) despre modul în care Biserica Ortodoxă vede trădătorii patriei. Adoptată în unanimitate.
6. Mitropolitul Serghie citește un apel către Conducerea sovietică. Este adoptată în unanimitate.
7. Din ordinul Mitropolitului Serghie, Preasfințitul Părinte Arhiepiscop de Saratov dă citire „Apelul” Sinodului Episcopilor Bisericii Ortodoxe Ruse și tuturor creștinilor din lume.
Toate au fost adoptate în unanimitate. Întâlnirea sinodală se încheie cu intonarea rugăciunilor „Vrednicește să mănânci” și „Când te-ai pogorât”.
Sursa: Jurnalul Patriarhiei Moscovei. 1943. N 1. Pag. 17-18.
5. Împlinirea promisiunii lui Stalin: proiectul pentru crearea Sovietului afacerilor cu biserica ortodoxă rusă
Moscova, 9 septembrie 1943
Comitetul Popular al Securității de Stat
Comitetul Apărării de Stat
Către tov. V. M. Molotov
Prin prezenta se propune proiectul către Sovnarkom al URSS pentru organizarea Sovietului pentru afacerile cu biserica ortodoxă rusă.
Komisarul poporului pentru Securitatea de Stat al URSS, V. Merkulov
Trimis către:
tov. Stalin
tov. Molotov.
6. Declarația ”Patriarhului” Serghie către Stalin
Moscova, 9 septembrie 1943
Președintelui Sovietului Comisarilor Poporului
Mareșal al Uniunii Sovietice
Iosif Visarionovici Stalin
Sinodul Episcopilor Bisericii Ortodoxe Ruse, convocat de mine, s-a întrunit Moscova la adresa de mai sus, și prin hotărârea sa unanimă din 8 septembrie, a decis:
1) să mi se atribuie mie, în calitate de șef al Bisericii Ortodoxe Ruse, titlul de „Preasfințitul Patriarh al Moscovei și a Toată Rusia” și
2) să aleagă ca membri ai Sfântului Sinod, sub Patriarhul Moscovei, pe mitropoliții Alexei Simanski al Leningradului și Nikolai Iarușevici al Kievului și pe arhiepiscopii Serghie Grișin de Gorki și Arzamas, Luca Voino-Iasenețki de Krasnoiarsk, Alexei Palițîn de Kuibîșev și Ioan Sokolov de Yaroslav, eveniment asupra căruia am datoria să informez Conducerea URSS.
Serghie, Mitropolit de Moscova și Kolomna
Sursa: АП РФ. Ф. 3. Оп. 60. Д. 4. Л. 18.
7. Decretul Sovietului Comisarilor Poporului din URSS N 993 „Cu privire la organizarea Sovietului pentru afacerile cu Biserica Ortodoxă Rusă”
14 septembrie 1943
Sovietul Comisarilor Poporului DECIDE:
- Organizează, în subordinea Sovietului Comisarilor Poporului din URSS, Sovietul pentru afacerile bisericii ortodoxe ruse, încredințându-i sarcina de a menține legătura între Conducerea URSS și patriarhul Moscovei pe chestiuni privind biserica ortodoxă rusă, chestiuni ce necesită permisiunea Conducerii URSS.
- Să-l numească Președinte al Sovietului pe tovarășul V.V. Karpov Gheorghe Grigorievici.
- Solicită tovarășului KARPOV, ca în termen de zece zile, să înainteze spre aprobare Sovietului Comisarilor Poporului din URSS proiectul „Regulamentul de funcționare al Sovietului pentru afacerile bisericii ortodoxe ruse din cadrul Sovietul Comisarilor Poporului din URSS” și personalul Sovietului.
Președinte al Sovietului
Comisarilor Poporului ai Uniunii URSS, Stalin
Secretar al Sovietului
Comisarilor Poporului din URSS, Ciadaev
Sursa: ГА РФ. Ф. Р-5446. Оп. 1. Д. 218. Л. 179.
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.